Am lăsat un singur obiect să ne controleze viața: telefonul ne spune ce și când să mâncăm, când suntem fertile, îl avem non stop pe lângă noi, îl ducem cu noi inclusiv în dormitor și atunci când dispare, ne provoacă o reală anxietate.

Îți poți imagina o zi din viața ta fără telefon?

Cum putem să facem să limităm această dependență de telefon, a fost curioasă să afle Albertina.

Poți să îți lași telefonul pe silențios, lângă ușă atunci când ajungi acasă și să te conectezi de cei dragi. Seara la culcare încearcă să îl lași în afara dormitorului. Te poate trezi un ceas deșteptător, nu doar telefonul.

Telefonul a devenit singura sursă de dopamină din viața noastră!

Și pentru a conștientiza acest aspect este timpul să îți pui întrebări:

Cât de des utilizez telefonul?

Pentru cât timp?

Ce se întâmplă cu cei de lângă mine în timp ce eu navighez fără întrerupere pe rețelele de socializare?

Când stau mereu cu ochii în telefon, opresc fenomenul de a face atașament emoțional cu copilul- acest atașament se realizează prin atingere, voce, privire, atitudine. Dar odată ce ecranul te captează, copilul tău nu te mai aude, nu te mai percepe. Studiile vin și ne vorbesc despre telefon ca o posibilă sursă de creștere a numărului de copii cu autism.

Am înghețat relaționarea din momentul în care am lăsat telefonul să se așeze între noi. Nu doar Google ne poate oferi răspunsuri. Putem să adresăm întrebări și celui de lângă noi, să ne reconectăm încercând să găsim răspunsuri.

Tu cât timp stai pe telefon?

Cum îți controlezi această adicție?