Psihoterapia de cuplu poate fi benefică pentru:

• orice cuplu care dorește să își îmbunătățească relația, indiferent de problemele cu care se confruntă;
• cuplurile care trec prin tranziții importante, cum ar fi nașterea unui copil, plecarea unui copil la studii sau îmbătrânirea;
• cuplurile care au trecut prin traume emoționale sau conflicte majore
• cuplurile care își doresc să se despartă.

 

Terapia de cuplu poate fi structurată asemeni unei clepsidre:

• etapă de atașament – sesiuni în 2 – clarificăm simptomele, conflictul actual, conflicte de baza, vechi, aduse din famillile de origine;
• etapă de diferențiere – sesiuni individuale – pentru a înțelege mai profund nevoile, blocajele și pentru a contura așteptările și limbajul comun;
• etapă de detașare cu sesiuni în 2 în care fiecare partener își definește clar rolurile, utilizează un limbaj asertiv în relație și au definit un sens comun.

 

Într-o relație avem 3 personaje importante pe care e important să le ai în vizor:

• ea;
• el;
• relația.

Ai de înțeles cum funcționezi tu mai întâi, ce resurse poți implică pentru a face că relația să se mențînă vie și în echilibru pe termen lung și bineînțeles să îți activezi empatia pentru a auzi și înțelege nevoile interne ale partenerului/partenerei.

Ce se întâmplă în terapia de cuplu?

• vorbești
• asculți cu atenție cum expui situația ta actuală
• descrii ce stări te copleșesc
• descoperi ce resurse folosești că să faci față complexitățîi vieții
• îți clarifici ce arii ale viețîi tale sunt blocate: aria profesională, cea relațională, relația cu propriul tău corp sau aria legată de planurile pe termen lung sau scurt.

Pentru a te menține în echilibru, toate cele 4 arii amintite ar fi necesar să fie funcționale la parametrii pe care îi dorești. Așteptările tale ar fi indicat  să se materializeze și tu să fii mândru de ține.

 

În procesul terapeutic temele abordate sunt:

• teamă de boală;
• moartea;
• traumele majore;
• anxietățile exacerbate de panică;
• teamă de abandon;
• teamă de a nu fi rejectat;
• conflictele relaționale;
• conflictele interne;
• incapacitatea de stabilizare a încrederii/imaginii/stimei de sine;
• imposibilitatea de reglare a emoțiilor;
• dependențele afective;
• patternurile sociale toxice;
• incapacitatea de a te valoriza;
• imposibilitatea de a spune “Nu”;
• stările depresive sau dorințele autolitice;
• lipsa de sens;
• stres cotidian;
• problemele de alimentație sau sexuale;
• lipsa de control asupra emoțiilor.

 

Procesul terapeutic nu este unul ușor. El presupune:

• timp;
• efort și implicare activă;
• introspecții care aduc la suprafață adevăruri de care mecanisme de apărare inconștiente că evitarea, negarea, proiecția, somatizarea, refularea, regresia, ne țîn la distanță.

 

Atenția în psihoterapie este îndreptată în funcție de nevoia ta, spre:

• simptom;
• conflicte interne;
• patternuri de relaționare;
• personalitate.

 

Abordarea terapeutică poate fi orietata spre:

• trecut;
• prezent;
• viitor.

 

Trecutul te sprijină să înțelegi:

• patternurile de comportament și relaționare;
• concepte cu care ai crescut și le-ai inserat în structura ta de valori;
• disfuncționalități care nu îți mai răspund nevoilor actuale;
• conflicte de baza care te determina să trăiești în rutină și inconștient de valoarea proprie;
• structura de personalitate care știm clar că ne rămâne o constanța în viață și merită să o înțelegi cu claritate;
• reacția ta la conflicte;
• blocajele emoționale recurente.

Conștientizarea fiecărui aspect descris te ajută să înțelegi ce poți flexibiliza în așa fel încât viziunea ta asupra viețîi să îți poată aduce satisfacție și echilibru intern pe termen scurt și lung.

 

Prezentul ne este ghid în a conștientiza:

• ce gândești și cum gândești despre propria persoană și despre ceilalți
• cum te raportezi la domeniul tău profesional;
• cum te poziționezi în relații;
• ce proiecții de viitor îndrăznești să îți faci, conștient fiind de resursele pe care le ai.

 

Odată ce devii atent la vocea ta internă, îți va fi mult mai ușor să te orientezi spre viitor, să îți creionezi obiective, dorințe, să te adaptezi flexibil  și cu autenticitate în relații și să trăiești detașat de limitări mentale zgomotoase.