Poți privi atacul de panică ca pe un clopoțel interior care te forțează să te vezi, să te asculți și să înveți să te educi să ai parte de un regim echilibrat de viață.

Atacul de panică se manifestă sub forma unor simptome: respirație sacadată, senzație de lipsă de aer care ne sperie îngrozitor pentru că ne creează ideea copleșitoare a unui pericol iminent. Gândurile disfuncționale ”am să mor” sau ”am să mă fac de râs” ne apar instant pe ecranul minții și ne blochează orice acțiune coerentă. Din acel moment avem senzația că am pierdut butonul de control al propriului corp. Ideile ni se învălmășesc în minte, starile ne copleșesc și pur și simplu, ne pierdem controlul.

Dacă rămânem atenți la respirația noastră și avem încredere în propriul corp, putem încerca să tragem adânc aer în piept, să ne ținem respirația timp de 7 secunde și apoi să expirăm prelungit, pentru a putea sprijini temperarea respirației sacadate care ne sperie.

În acest material poți vedea ce simplu este să rămâi atent la tine, să îți păstrezi calmul și să înțelegi că un atac de panică nu te omoară, nu este imposibil de reglat, ba din contră, este un mod prin care organismul tău își cere drepturile și te invită să te reconectezi la tot distresul acumulat pentru a-l elibera.

Odată ce treci printr-un atac de panică care nu te-a făcut să te simți prea confortabil, mintea ta va păstra acest moment în memorie ca o micro traumă. Iar în timp, vor mai apare momente în care anxietatea anticipatorie ”dacă voi avea iar atac de panică”, te va putea copleși. Este benefic să poți face diferența dintre un gând rebel și o realitate, să înveți prin exerciții de respirație să îți temperezi stările, dar mai important de atât este să ajungi să înțelegi care este rădăcina stresului tău acumulat. Ajungând la rădăcină vei putea înțelege ce ai de făcut concret ca să nu mai ajungi la atac de panică.